Bugetul de stat, pe masa Parlamentului: adoptare pe 21 decembrie. Creșteri semnificative pentru instituțiile de forță. Nici un leu pentru DGASPC Constanța

Proiectul Legii bugetului de stat și proiectul legii bugetului asigurărilor sociale pe anul 2018, aprobate miercuri de Guvern, au ajuns în Parlament şi vor fi adoptate în plen pe 21 decembrie. Parlamentarii au termen de vineri și până luni pentru a depune amendamente, iar pe 18 decembrie, va începe dezbaterea proiectelor în plenul reunit al Parlamentului. Ulterior, bugetul de stat pe 2018 va fi trimis la promulgare către președintele Klaus Iohannis.

Proiectul de buget pentru 2018 este construit pe o creștere economică de 5,5%, inflație medie anuală de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro și câștig salarial mediu net lunar de 2.614 lei.

Conform proiectului adoptat de Guvern, sunt prevăzute venituri estimate de 287,5 miliarde lei, cu 30,9 miliarde lei mai mari față de 2017, fiind pentru prima dată când PIB-ul României va depăși nivelul de 200 miliarde euro.

Potrivit Guvernului, propunerile care au stat la baza construcţiei bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 au în vedere prognoza indicatorilor macroeconomici pentru anii 2018-2021 și obiectivele construcției bugetare sunt aplicarea prevederilor legislației din domeniul pensiilor și asigurărilor sociale și ale Programului de guvernare pe anii 2017-2020. Astfel, la construcţia bugetară în domeniul asigurărilor sociale de stat şi al asigurărilor pentru şomaj pe anul 2018 s-au avut în vedere, printre altele, majorarea cu 10% a valorii punctului de pensie începând cu luna iulie 2018, respectiv de la 1.000 lei la 1.100 lei; creşterea câştigului salarial mediu brut în anul 2018 la 4.162 lei, faţă de 3.230 lei estimat pentru anul 2017 şi 2.809 lei realizat în anul 2016 sau scăderea numărului de şomeri înregistraţi cu 5 mii persoane, ajungându-se astfel la finele anului 2018 la 450 mii persoane, de la 455 mii persoane estimat pentru finele anului în curs.

Totodată, prin proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 s-au propus reglementări specifice exerciţiului bugetar al acestui an, precum câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Nici un leu pentru DGASPC din Constanța

Potrivit Guvernului, peste 2,2 miliarde lei sunt alocați pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor, iar peste 5,2 miliarde lei pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București și peste 5,2 miliarde lei pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor și pentru finanțarea cheltuielilor aferente funcționării serviciilor publice de salvare acvatică-salvamar și a posturilor de prim ajutor pe plajele cu destinație turistică. De exemplu, pentru Constanța, pentru susținerea programelor sistemului de protecție a copilului, centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap, programul „pentru școli” sau finanțarea unităților de învățământ special și a centrelor județene de asistență educațională (fără cămine pentru persoane vârstnice, pentru care nu se alocă nici un leu), sunt alocate 67,11 milioane lei.

Conducerea Consiliului Județean Constanța încă nu se poate exprima pe proiecția bugetară a Guvernului, asupra căreia se va apleca, așa cum a precizat pentru TOMIS NEWS, săptămâna viitoare.

Trecerea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, privită cu ochi buni la Finanțe

Pe de altă parte, Ministerul de Finanțe consideră că transferul sarcinii fiscale a obligațiilor privind contribuțiile sociale obligatorii datorate de angajator la angajat, în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor, este parte integrantă a „susținerii mediului de afaceri pentru a crea premisele unei creșteri sustenabile”, alături de programul Start-Up Nation, un program de „încurajare şi de stimulare a înfiinţării şi dezvoltării IMM-urilor”.

În ceea ce privește consolidarea investițiilor publice, în special în infrastructură, se speră la un capitol la care România nu a reușit niciodată să exceleze: creșterea gradului de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune. Ministerul Finanțelor arată că, în exercițiul financiar 2014-2020, alocarea totală a României este de peste 43 miliarde euro, din care 22,9 miliarde euro prin Politica de Coeziune și aproximativ 20 miliarde euro prin Politica Agricolă Comună şi Politica Maritimă Integrată.

Totodată, Ministerul Finanțelor Publice arată că, de la 1 ianuarie 2018, cuantumul brut al salariilor de bază, precum şi cuantumul brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare de care beneficiază funcționarii publici se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, iar salariile funcționarilor publici din cadrul aparatul propriu al consiliilor judeţene, primării şi consilii locale şi din serviciile publice din subordinea acestora, se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2018, salariul minim va fi de 1.900 lei și, tot în 2018, se are în vedere acordarea de vouchere de vacanță în cuantum de 1.450 lei pentru un salariat. În proiecția 2019 – 2022, se dorește să se acorde anual o creştere a salariilor de bază, fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018.

Creșteri economice, dar tăieri de cheltuieli. BREXIT, factor de risc pentru economia românească

Guvernul visează la creșteri ale PIB până în 2021, deși, de la 1 ianuarie, munca suplimentară nu va fi remunerată, instituțiile vor trebui să taie cheltuielile cu 10%, iar angajările la stat vor fi înghețate. În ciuda faptului că se preconizează o creștere economică de 5,5% pentru anul viitor, Guvernul găsește și „portițe” de scăpare în cazul în care prognozele financiare nu se vor materializa.

„Estimările bugetare şi prognozele economice care stau la baza construcției bugetare aferente anului 2018 și orizontul 2019-2021 se pot abate de la nivelurile din scenariul de bază. (…) Riscurile care pot afecta economia reală şi implicit obiectivul de creştere economică sunt în principal de natură externă. Economia românească, ca parte a economiei europene, depinde de contextul economic internaţional şi în special, de creşterea economică din principalele ţări partenere din punct de vedere comercial. Un prim risc pe termen mediu îl reprezintă ieşirea Marii Britanii din UE, deşi estimările recente ale Comisiei Europene şi ale Comisiei Naţionale de Prognoză arată că impactul acestui proces este moderat, apreciat până la maxim 0,2% din PIB pe ansamblul UE şi mai redus în cazul României”, arată Ministerul Finanțelor.

De asemenea, nici anul viitor nu vor avea loc angajări la stat, a decis miercuri Guvernul, deşi premierul Mihai Tudose anunţase că se va renunţa la această măsură. Totodată, Executivul obligă instituţiile de stat să taie cu 10% cheltuielile şi impune restricţii de achiziţii pentru autoturisme, mobilier şi aparatură birotică. Totodată, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru se va compensa numai cu timp liber corespunzător.  Prin excepţie, pentru activitatea desfăşurată de personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă drepturile prevăzute de legislaţia în vigoare în luna iunie 2017.

Instituțiile de forță, din nou privilegiate

Consiliul Suprem de Apărare a Țării s-a pronunțat pe 28 noiembrie pe proiectele de buget pentru anul 2018 ale MApN, MAI, SRI, SIE, SPP și STS și, toate la un loc, înregistrează o creștere semnificativă de alocare bugetară. Astfel, SRI primeşte cu 35% mai mult faţă de bugetul iniţial pe acest an, adică 2,3 miliarde de lei. În total, bugetul este de 183 de miliarde de lei, cu 16,7% mai mare faţă de 2017; iar MApN primeşte 18,16 miliarde de lei, cu 11% mai mult faţă de anul acesta.

Proiectul Legii bugetului de stat și proiectul legii bugetului asigurărilor sociale se află în prezent la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, termenul pentru depunerea amendamentelor expiră pe 11 decembrie, iar raportul comun al comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci din Senat și Cameră trebuie emis pe 18 decembrie, votul final fiind planificat pentru 21 decembrie.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*