Aurul și argintul antic al României, într-o fabuloasă expoziție la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

Vara aceasta, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) găzduiește două expoziții speciale: „Rembrandt – Apogeul Artei Gravurii”, cu 273 de gravuri expuse în aula „Rădulescu” a muzeului, până pe 30 septembrie și „Aurul și argintul antic al României”, organizată în colaborare cu 31 de muzee de profil din întreaga țară. Expoziția reunește peste 1.000 de obiecte arheologice din metale prețioase, de o valoare istorică deosebită, descoperite în ultimele două secole pe teritoriul României și care acoperă o perioadă de 6.000 de ani!

23

Expoziția este structurată în trei săli, iar prima dintre ele găzduiește un tezaur impresionant. Este vorba despre tezaurul de la Agighiol, care datează din a doua epocă a fierului, mai exact a doua jumătate a sec. IV Î.Hr., cca. 340.300 Î.Hr. În primăvara anului 1931, căutătorii de comori au descoperit acest fabulos tezaur, în nord-estul Dobrogei, în locul numit Movila lui Uță. Investigațiile arheologice realizate ulterior au stabilit faptul că tezaurul fusese depus într-un tumul (mormânt – n.r.) cu diametrul de 32 m și înălțimea de 2 m. Era vorba despre un complex funerar cu construcții din piatră și lemn, în care s-au descoperit și scheletele a trei cai sacrificați. Fără îndoială, mormântul aparținea unui lider local.

Agighiol

Tezaurul de la Agighiol

Expoziția mai conține și piese din inventarul mormântului princiar de la Peretu, jud. Teleorman, care datează de la sfârșitul sec. al IV-lea, începutul sec. al III-lea Î.Hr.

Peretu

Inventarul de la Peretu

Din cadrul expoziției face parte și tezaurul de la Sâncrăieni, descoperit întâmplător în vara anului 1953, în timpul extragerii pietrei dintr-o carieră situată la nord de comuna respectivă. Ulterior, zona a fost investigată și prin cercetări arheologice și, în total, au fost recuperate 18 piese de argint, unele parțial aurite, cântărind 3.650 gr! Este vorba despre 15 cupe întregi sau fragmentare.

Sancraieni

Tezaurul de la Sîncrăieni

Podoabele descoperite în Dobrogea, datate în perioada sec. I-IV Î.Hr, amintesc de moștenirea elenistică a cetăților grecești, dar și de mărturii ale artei romane provinciale. Sunt răspândite piese mai discrete, definite prin simplitate, iar una dintre cele mai cunoscute legi împotriva etalării luxului feminin (Lex Oppia), din perioada republicii romane, interzicea matroanelor romane să dețină mai mult de jumătate de uncie de aur!

podoabe (1)

Legea a fost abrogată în 195 Î.Hr, iar un ton dezaprobator s-a regăsit în operele autorilor antici, care considerau că opulența manifestată în aur este un semn al decadenței societății. Chiar și așa, apar podoabe tot mai complexe, abundent decorate cu motive vegetale, florale sau animaliere.

podoabe (2)

Simbolistica creștină a pieselor din componența micului tezaur de podoabe descoperit la Histria nu se restrânge doar la cele două cruciulițe, ci poate fi recunoscută și în compoziția cerceilor sau în semnificația gemei care împodobește unul dintre inele. Cruciulițele reprezintă o apariție relativ frecventă printre antichitățile din sec. V-VI, materiale diverse fiind folosite pentru realizarea unui spectru variat de forme.

Histria

Podoabe descoperite la Histria

Gabriel Custurea: „Suntem afectați de absența croazierelor. Copiii nu au nici o vină că părinții lor vor bere la pet”

Constanța este al 13-lea oraș în care a ajuns expoziția, apoi va pleca, din 10 septembrie, spre Piatra Neamț. Potrivit cercetătorului științific, dr. Gabriel Custurea, din cadrul MINAC, obiectivele istorice ale Constanței sunt afectate, în privința vizitatorilor, din cauza situației geopolitice în care se „scaldă” Marea Neagră. Totodată, Custurea este dezamăgit de proprietarii pe terenurile cărora se descoperă vestigii istorice, dar și pe „părinții care vor bere la pet”.

„În fond, există ipocrizia aceasta a tovarășilor noștri conaționali. Toată lumea iubește istoria, dar dacă apare în curtea lui un zid și trebuie să își mute casa sau să plătească să își curețe zidul este o nenorocire! Ți-l dărâmă noaptea, altfel el fiind un mare iubitor de istorie! Ooo, da, ne confruntăm des! Și pe urmă spun că nu au știut! Și așa apărem noi ca niște nemernici care vrem să scoatem bani de la investitori! Dar, în sfârșit, ne-am învățat, nu ne mai ofilim așa, e în regulă… (…) La Iași, unul din exemple, în cinci săptămâni au avut 30.000 de vizitatori! La Constanța încă nu avem o statistică. La noi, mai este și gratuitatea pentru tinerii între 7 și 22 de ani, care intră gratis. Este dispoziția Consiliului Județean, dar e bine, copiii nu au nici o vină că părinții lor se gândesc la berea la pet decât să îl învețe pe copil ce aveam noi înainte! Pe data de 10, va fi mutată la Piatra Neamț. Problema este că nu mai sunt venirile de croaziere! Situația nefericită din Marea Neagră a complicat lucrurile de anul trecut. Anul trecut era profitabil pentru că fusese tăiată de pe listă Odessa, se opreau la Constanța 24 de ore în loc de 12… Anul acesta sunt rare-rare aceste croaziere. Nu suntem noi de vină, suntem prea mici, ca de obicei, în conflictele astea mari”, a spus Custurea, pentru TOMIS NEWS.

3

Comorile României fac turul Chinei: „Avem cu ce ne mândri, chiar dacă Pristanda a avut urmași!”

Potrivit dr. Gabriel Custurea, o parte a pieselor din muzeele țării fac ocolul Chinei, unde asiaticii s-au arătat fascinați de tezaurele românești și există posibilitatea celei de-a doua prelungiri a programului inițial.

„Descoperiri dobrogene sunt multe și se găsesc în diverse locuri. Mormântul ofițerului de la Hârșova sau tezaurul de la Agighiol sunt în colecțiile muzeului național, dar noi aici am venit cu mormântul de la Olimp, de secol II, cu o parte din bijuterii, cu mormântul de pe bd. Ferdinand, tot așa o parte, altă parte a mers în China. Și acolo suntem angrenați cu comorile României, care bântuie prin China, la sfârșitul lui august se pare că se încheie, dacă nu cumva vor solicita o prelungire. Inițial a fost pentru Beijing și apoi s-au mai mutat într-un oraș dintr-o provincie foarte populată. Avem cu ce ne mândri! (…) E bine să cunoască lumea, cu ocazia asta poate reușim să îi convingem să nu le mai distrugă, ați văzut cloșca cu puii de aur cu platoul tăiat, pietrele prețioase smulse ș.a.m.d… aici ține și de statul român modern, de la 1850 încoace, care este un stat slab, corupt, Pristanda și alții nu au rămas acolo încremeniți la 1880-1890, au avut urmași! (…) Gustul pentru podoabe al oamenilor e din cele mai vechi timpuri. Nu ne dăm noi seama pentru cei din paleolotic, de acum 100.000 de ani, pentru că și ele erau foarte rudimentare, oamenii aceia cu două mâini și două pietre ce puteau să facă? Dar, în orice caz, din neolotic, 8.000 de ani, începe prelucrarea metalelor care se topeau, ușor maleabile. Aurul strălucea, nu oxida (ruginea – n.r.) și, atunci, era legat și de ritualul credinței, soarele, pământul care dădea roade ș.a.m.d… (…) Este perioada apogeului artei elenistice, care duce acest portret pe monedă la perfecțiune! Totul este manual, piesele nu sunt bătute la mașină care face în serie, pastila din aur era pusă pe o matriță fixă, înfiptă în, să zicem, masă, și se lovea cu un ciocan care avea în vârf matrița cealaltă. Piesa are în jur de 8,5 grame…”, a mai spus dr. Gabriel Custurea, pentru TOMIS NEWS.

Expoziția de la MINAC este disponibilă până pe 4 septembrie și poate fi vizitată de luni până duminică, între 09:00 – 20:00.

27

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*