Adunarea Parlamentară NATO la Bucureşti: A fost adoptată rezoluţia privind „stabilitatea şi securitatea în zona Mării Negre”. Chițac: „Este un plan de demersuri diplomatice”

Astăzi este ultima zi de activitate a celei de-a 63-a Adunări Parlamentare NATO, care a fost găzduită, pentru a treia oară, de București. Adunarea Parlamentară a NATO, în cea mai importantă sesiune anuală, a reunit peste 50 de delegații naționale, secretarul general al Organizației Tratatului Nord-Atlantic, Jens Stoltenberg, prezentând, în ultima zi, un discurs.

CITEȘTE ȘI:

Începe cea de-a 63-a Adunare Parlamentară NATO. Chițac: „Rusia este o putere revizionistă, nu este mulțumită deloc cu scaunul care i se oferă la masa geopoliticii mondiale”

Fifor: „Anexarea ilegală a Crimeii de către Federația Rusă a adus amenințări noi”

Sâmbătă, ministrul Apărării, Mihai Fifor, a precizat că România este foarte îngrijorată de anumite amenințări de securitate care apar și că Marea Neagră reprezintă o zonă de confruntări între interesele geopolitice ale Vestului și ale Federației Ruse.

„Zona aceasta prezintă multe provocări, în principal din partea Rusiei, creșterea capacităților militare, implicarea Federației Ruse în criza ucraineană reprezintă o degradare majoră a sistemului european, de la sfârșitul Războiului Rece, ceea ce arată intențiile Moscovei pe putere militară și înarmare, pentru a-și lărgi sfera de influență. În acest context, situația de securitate în regiune continuă să fie fluidă și neprevizibilă. (…) Trebuie să tratăm în mod atent această situație, iar succesul eforturilor noastre comune este esențial. Capacitatea de a prevedea dezvoltările viitoare necesită o abordare variată privind aranjamentele noastre multinaționale. (…) Ministerul Apărării are următoarele obiective: dezvoltarea unor capabilități robuste de apărare, creșterea credibilității la nivel de NATO și UE, consolidarea parteneriatelor noastre strategice, dezvoltarea cooperării internaționale, oferirea de sprijin pentru autoritățile publice în abordarea situațiilor dificile. (…) Țara noastră este foarte îngrijorată de anumite amenințări de securitate care apar și este activ implicată în efortul aliat de a stabili rolul NATO și de a contracara aceste amenințări: terorism, proliferarea armelor de distrugere în masă, riscuri de securitate energetică. România susține și contribuie la procesul de transformare Alianței, cu scopul de a da flexibilitate Alianței și a-i pune la dispoziție capabilități rapide. Astfel, România participă la proiecte multinaționale în cadrul inițiativei de apărare și este angajată în dezvoltarea unor capabilități majore, precum sistemul de apărare cu rachete balistice, sistemul de supraveghere terestru, sistemul de atenționare timpurie și capabilități de transport. Cele mai importante aspecte în Marea Neagră sunt generate de abordarea Rusiei și de relația acesteia cu vecinii săi, cu NATO și UE. Anexarea ilegală a Crimeii de către Federația Rusă și amestecul în afacerile interne ale Ucrainei a dus la importante transformări și au adus amenințări noi la țările vecine. Marea Neagră reprezintă o zonă de confruntări între interesele geopolitice ale Vestului și ale Federației Ruse, în special după spargerea blocului URSS. Evenimentele de anul trecut au dus la o exacerbare a acestor conflicte. Implicarea Federației Ruse în criza ucraineană reprezintă cea mai gravă degradare a sistemului de ordine europeană cu impact internațional de la sfârșitul Războiului Rece, ceea ce subliniază intențiile Moscovei bazate pe putere militară și pe puterea armelor în restabilirea sferelor sale de influență. (…) Anexarea ilegală a Crimeii a schimbat echilibrul militar din bazinul Mării Negre și a crescut semnificativ amprenta Rusiei în regiune. Astfel, trebuie să transmitem mesajul de unitate, solidaritate și determinare pentru a aborda riscurile de securitate în conformitate cu prevederile dreptului internațional”, a spus Mihai Fifor.

De asemenea, după discurs, ministrul Apărării a punctat faptul că țara noastră îşi va reînnoi capacităţile maritime prin patru corvete care ar putea fi produse în România, printr-un program de cooperare industrială.

„Unul dintre cele 8 programe aprobate, se referă la patru corvete care vor fi produse aici, în România, cel puţin vrem să le producem în România, printr-un program de cooperare industrială. Încă căutăm parteneri pentru a putea începe aceste lucrări şi sperăm să începem în 2018 să putem realiza acest program. Nimeni nu poate vorbi de a înfrunta cu acestea capacităţile flotei ruseşti care este destul de prezentă în regiunile Mării Negre, dar credem că rolul nostru este de a descuraja aici în regiunile Mării Negre, de aceea vrem să ne consolidăm şi forţele navale. Aceste patru corvete sunt doar o parte din programul nostru de dotare. (…) Recent, România de devenit o uşă pentru migranţi pe coasta Mării Negre şi ne confruntăm cu aceste probleme şi considerăm că este o problemă nouă pentru România şi îi acordăm o atenţie sporită”, a mai spus Fifor.

Ciucă: „Ne putem confrunta cu atentate!”

Șeful Statului Major General, general Nicolae Ciucă, a declarat, tot sâmbătă, că în Marea Neagră a văzut recent fapte care confirmă că situația se deteriorează, menționând acțiunile Rusiei, criza din Ucraina, dar și amenințările transnaționale care rezultă din terorism și migrație.

„În ultimele două decenii, regiunea Mării Negre s-a transformat și a oferit posibilități tuturor, din punct de vedere al logicii. În această regiune, interesele economice, politice și militare sunt adesea în competiție și există mecanisme care permit dialogul între anumiți actori pe plan regional, dar, adesea, consecințele securității regionale necesită ca decidenții din regiune să urmărească situația în cadrul forumurilor. Contextul operațional este din ce în ce mai instabil, imprevizibil, situația rămâne complexă, date fiind existența provocărilor. Securitatea în regiune rămâne complicată, nu doar pentru țările din zonă, dar și pentru tot flancul estic al NATO. În Marea Neagră, am văzut recent fapte care confirmă faptul că situația se deteriorează, am văzut acțiunile Rusiei, postura sa militară, criza din Ucraina, fără să uităm de amenințările transnaționale, rezultate din terorism și migrație, vedem de asemenea rețelele criminale. Toate acestea accentuează presiune din zonă. (…) Ne putem confrunta cu atentate. Toate acestea destabilizează regiunea și se pare că toți membrii NATO trebuie să rămână vigilenți. Estimăm că regiunea Mării Negre va rămâne complexă, iar securitatea va rămâne instabilă, provocările vor fi numeroase, se vor ridica amenințări, nu doar pentru țările din zona Mării Negre, dar efectiv pentru întregul flanc estic al NATO. Alianța a decis să atace toate aceste probleme la summit-ul din Varșovia, unde am adoptat un plan împotriva Rusiei și am decis să adoptăm o poziție de apărare solidă, care reprezintă întărirea acestei apărări comune. România depune eforturi numeroase pentru a menține solidaritatea, unitatea NATO. Încă din 2016 găzduim brigada sud-est, entitate care se înscrie în forțele NATO, iar anul acesta participăm la două exerciții de scară largă, care proiectează forțele în regiune. Am întărit măsurile de securitate în zona Mării Negre”, a spus gr. Nicolae Ciucă.

A fost adoptată rezoluţia privind „stabilitatea şi securitatea în zona Mării Negre”

Comisia pentru dimensiunea civilă a securităţii, cu unanimitate de voturi, a adoptat, duminică, rezoluţia privind „stabilitatea şi securitatea în zona Mării Negre”, cinci amendamente făcute de delegaţia ţării noastre la rezoluţie fiind admise. Și Republica Moldova a avut un amendament, cu referire la soluţionarea conflictului transnistrean prin retragerea armatei și muniţiilor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv a forţelor pacificatoare. Amendamentul a fost respins, cu argumentul că Moldova „nu este ţară cu ieşire la Marea Neagră”.

Mihai Ghimpu, reprezentantul delegaţiei Republicii Moldova la Comisia pentru dimensiunea civilă a securităţii, a afirmat: „Să ne unim cu România şi, astfel, rezolvăm problema NATO şi integrarea în Uniunea Europeană!”

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV Ambasada Rusiei în România: „Tancurile rusești nu mai sunt în Republica Moldova. NATO nu a ratificat tratatul cu CSI”

În altă ordine de idei, potrivit șefului delegației române la Adunarea Parlamentară a NATO, senatorul constănțean Vergil Chițac, rezoluția presupune numai eforturi diplomatice.

„Rezoluția presupune, în primul rând, conștientizarea faptului că aici este o problemă, în special după anexarea și militarizarea Crimeii de către Federația Rusă, în 2014. Apărarea flancului estic al NATO nu înseamnă numai apărarea țărilor de la Marea Baltică până la România și Bulgaria, înseamnă apărarea întregii Europe. E clar că Rusia își dorește subminarea Alianței și destructurarea Europei. În rest, România nu poate să facă nimic singură sau poate foarte puțin, ci doar alături de Alianță. Urmărim și urmăm deciziile de la summit-ul de la Varșovia, când s-a luat decizia ca în Marea Neagră să existe o prezență înaintată, adaptată. În ultimul timp sunt tot mai multe exerciții militare aero și navale, am operaționalizat scutul antirachetă de la Deveselu și tot sistemul de apărare antiaerian european este operaționalizat, am înființat o brigadă multinațională la Craiova. Noi acționăm conform unui plan bine stabilit, agreat cu partenerii noștri. În concluzie, rezoluția presupune numai eforturi diplomatice”, a spus Vergil Chițac, pentru TOMIS NEWS.

Stoltenberg: „ România dorește să mențină un miliard de cetățeni membri NATO în siguranță”

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a încheiat, luni, lucrările Adunării Parlamentare, mulțumind României pentru găzduire și implicare și a subliniat faptul că Alianța nu dorește un nou Război Rece.

„România este foarte importantă din multe privințe: contribuția ei la misiunile NATO, ca gazdă a sistemului nostru de apărare balistică și pentru că dorește să cheltuiască 2% din PIB pentru Apărare, deci România dorește să mențină un miliard de cetățeni membri NATO în siguranță. (…) Ne adaptăm la un nou mediu al siguranței și ne adaptăm la noi provocări și o nouă amenințare privind securitatea. Ne adaptăm la noile provocări, ne extindem prezența în estul Alianței, ridicând răspunsul nostru în fața provocărilor, sprijinindu-ne partenerii și ridicând cooperarea cu UE la un nou nivel. (…) Un atac împotriva unui dintre aliați va fi un atac împotriva tuturor! (…) În România, brigada noastră este pe deplin operațională, mulțumesc României că o găzduiește și abia aștept să o vizitez împreună cu președintele Iohannis. Vedem o creștere a prezenței noastre la Marea Neagră și avioanele noastre patrulează acest teritoriu. Piloții canadieni zboară alături de piloții români și cei italieni lucrează cu colegii lor bulgari. Desfășurările noastre de trupe sunt un răspuns direct al acțiunilor și amenințărilor Rusiei față de Ucraina. Reacția NATO este proporțională cu angajamentele noastre naționale și internaționale. Suntem preocupați de creșterea militară a Rusiei în zona frontierelor noastre și de lipsa ei de transparență a exercițiilor sale militare, cum ar fi cele făcute în 2017. Subliniază importanța abordării noastre duale împotriva Rusiei, care combină o apărare puternică cu un dialog plin de sens în Consiliul NATO – Rusia. (…) NATO nu dorește un nou Război Rece, iar acțiunile noastre sunt desemnate să prevină și nu să producă conflicte. (…) Lucrăm pentru a face societățile noastre mai puternice în fața atacurilor. Rezistența este esențială pentru a rezista atacurilor hibride, care au devenit mult mai intense și mai rapide decât până acum, combinând multe elemente, printre care atacuri cibernetice, diseminarea informațiilor false sau folosirea unor forțe militare puternice, de la… Twitter, până la tancuri, deci protejarea împotriva acestor amenințări este o parte vitală a misiunii NATO.  (…) Creșterea bugetului pentru Apărare înseamnă că ne asigurăm în zonele cele mai periculoase și partajarea poverii în cadrul Alianței. Mă bazez pe dumneavoastră pentru a susține cauza pentru o cheltuială mai bună și mai mare în Parlamentele dumneavoastră naționale”, a spus Jens Stoltenberg.

CITEȘTE ȘI:

România, în atenția Secretarului General al NATO: Serviciile secrete, lăudate. Jens Stoltenberg și-a publicat raportul anual

Aproximativ 2.000 de persoane au participat la Adunarea Parlamentară a NATO, iar cheltuielile cu acest eveniment  au fost de peste zece milioane lei, fonduri asigurate prin proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.31/2017 privind stabilirea unor măsuri necesare organizării de către Parlamentul României a celei de-a 63-a Sesiuni anuale a Adunării parlamentare a Alianței. Lucrările au presupus și adoptarea unor rezoluții adresate guvernelor și parlamentelor statelor membre, care, ulterior, vor fi înaintate Consiliului Nord Atlantic sub formă de recomandări de politică generală. Totodată, a fost prezentat și supus la vot proiectul de buget al Adunării pentru anul 2018 și au avut loc alegeri pentru unele funcții de conducere .

AP NATO reunește 257 de membri cu drepturi depline ai legislativelor din cele 28 de state membre, alături de membri din cele 13 state asociate (Austria, Ucraina, Azerbaidjan, Suedia, Elveția, Georgia, Armenia, Republica Moldova, Macedonia, Bosnia și Herzegovina, Finlanda, Serbia și Muntenegru).

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*