30 de ani de exploatare a canalului Poarta Albă – Midia Năvodari. Vise mari pentru Georgescu: „Avem obligația să construim Canalul București – Dunăre!”

Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile S.A. (ACN) a marcat, joi, 30 de ani de exploatare a canalului Poarta Albă – Midia Năvodari, ocazie cu care a fost inaugurată placa „In memoriam ing. Chiriac Avădanei”, şeful echipei de proiect al Canalului Dunăre – Marea Neagră şi Canalului Poarta Albă – Midia, Năvodari – cel mai complex şi ambiţios proiect ingineresc realizat în România, atât ca investiţie cât şi ca volum de muncă.

CITEȘTE ȘI:

Georgescu de la ACN mândru de sistemul de monitorizare a calității apei. Supărat pe Centrala de la Cernavodă: „Iese „șucăr” mare, dar suntem companii de stat, asta e”

La evenimentul de la sediul companiei au participat diverși reprezentanți ai autorităților locale, precum fostul director general și actualmente președinte al CA al ACN, Ovidiu Cupșa; directorul general al Administrației Porturilor Maritime Constanța, Nicolae Dan Tivilichi sau primarul de la Murfatlar, Valentin Saghiu, care, invitat să își prezinte discursul, a preferat să admire ecluzarea. De asemenea, a fost organizată și o ceremonie de premiere a personalului cu o vechime mare în cadrul ACN.

CITEȘTE ȘI:

33 de ani de navigaţie pe Canalul Dunăre – Marea Neagră

În discursul său, directorul general al ACN, Dan Georgescu, și-a exprimat recunoștința față de „istoria vie” ing. Chiriac Avădanei și a punctat faptul  că trebuie realizat un crez neîndeplinit de fosta generație: Canalul București – Dunăre.

„Sistemul de canale navigabile conectează Dunărea cu principalele porturi maritime românești. Soluțiile tehnice utilizate la construcția canalelor navigabile Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Midia Năvodari permit tranzitarea oricărui tip de marfă, fără restricții deosebite, cum ar fi minereu de fier, feroase, neferoase, cărbune, îngrășăminte chimie, produse petroliere, cereale etc. Traficul maxim care se poate realiza este de 80 de milioane de tone de marfă pe an. În conformitate cu standardele europene, Canalul Dunăre – Marea Neagră are o lungime de 64,4 km și se înscrie în clasa a VI-a de canale navigabile interioare, cea mai înaltă clasă internațională pentru astfel de construcții, iar canalul Poarta Albă – Midia Năvodari, având o lungime de 27,5 km, se înscrie în clasa a V-a de canale navigabile interioare. După atâția ani de administrare, constatăm cu mândrie transformarea canalelor navigabile din obiectiv de interes național în obiectiv european, parte componentă a coridorului 7 de transport paneuropean. Aproximativ 60% din traficul desfășurat pe canalele navigabile este asigurat de fluxurile de marfă dinspre și către centrul Europei. Este cunoscut faptul că ACN duce o politică de retehnologizare, de menținere în parametri optimi a infrastructurii și de protecție a mediului. Povestea Magistralei Albastre poartă semnătura domnului inginer Chiriac Avădanei. El a fost desemnat de Nicolae Ceaușescu să proiecteze măreața realizare. A structurat și a condus o forță inginerească unică în România, pentru un proiect de cea mai mare complexitate tehnică realizată într-un timp record. Îmi amintesc evenimentul sărbătorit în urmă cu cinci ani, când evocarea istoriei canalului Poarta Albă – Midia Năvodari a aparținut regretatului inginer Chiriac Avădanei, istorie vie a tot ceea ce înseamnă construcție majoră în ultimii 60 de ani. „Canalul este cea mai mare realizare a României de până acum” – au fost cuvintele spuse cu mândrie de domnul inginer. Semnătura acestuia apare pe alte mari proiecte, cum ar fi autostrada București – Pitești, zece traversări peste Carpații orientali și meridionale, patru peste Munții Apuseni, trei peste Munții Banatului, dar să nu uităm și de Transfăgărășan. Știm cu toții că nu dorea să părăsească această lume până nu își termina ultimul proiect: Canalul Dunăre – București! Pentru care a luptat până în ultima zi a vieții sale și pentru care avem obligația să îl ducem mai departe! Urmând această direcție, considerăm că este necesară continuarea proiectelor europene, corelarea strategiei Mării Negre cu strategia regiunii Dunării, strategii în cadrul cărora ACN joacă un rol foarte important. În semn de omagiu și apreciere, am inaugurat astăzi o placă comemorativă dedicată memoriei celui mai mare inginer constructor din România postbelică, Chiriac Avădanei! (…) Doresc să încurajez toți factorii politici, economici și sociali să se aplece asupra dezvoltării canalelor navigabile Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Midia Năvodari, precum și a traficului de nave din țara noastră”, a spus Dan Georgescu.

CITEȘTE ȘI:

Proiectul Danube Stream, în desfășurare la Canalele Navigabile: „Tehnologii care vor reprezenta piloţi de îmbunătăţire a infrastructurii pe căile navigabile interioare”

 

Un discurs a susținut și un reprezentant al Ministerului Transporturilor, secretarul de stat Ionel Minea, care a pus accent pe ceea ce ne obișnuim cu toții de mai mulți ani: nostalgia pentru perioadele de glorie, în care românii preferau să construiască și nu să se întrețină în proiecte nerealizate, costisitoare, de slabă calitate ș.a.m.d. Făcând referire la Chiriac Avădanei și Anghel Saligny, Ionel Minea și-a susținut discursul în nefericita apropiere de podul Agigea, aflat într-o nesfârșită reabilitare.

„Marii specialiști, care, cu patriotism, perseverență, pasiune, au contribuit la modernizarea acestei minunate țări. Chiriac Avădanei și-a pus semnătura pe cele mai multe proiecte ale României din anii 1960 și până în prezent. Un singur proiect nu a reușit să finalizeze: Canalul București – Dunăre și noi, pentru a-i arăta respectul pe care îl merită, trebuie să punem umărul și să finalizăm acest proiect. Este în beneficiul României și ar fi o mare nerealizare dacă în etapa actuală nu am finaliza acest proiect. Chiriac Avădanei va rămâne în memoria noastră ca un mare român, un mare inginer, un profesionist desăvârșit al succesului învățământului românesc, al școlii inginerești din România, de care suntem mândri și acum și putem să spunem că am avut o școală excepțională, pe care o avem și acum și nu trebuie să ne fie rușine cu ea în nici o situație. Putem să îi ducem numele mai departe, să realizăm lucruri mărețe împreună, pentru a arăta lumii întregi că ce am făcut înainte de 1989 putem să facem și în condițiile actuale”, a spus Ionel Minea.

 

Canalul Dunăre Marea Neagră reprezintă cel mai mare obiectiv de investiţie 100% românesc al tuturor timpurilor, fiind realizat exclusiv de arhitecţi, contructori, tehnologie şi utilaje româneşti.

Istoria Canalului este una tristă. Începute iniţial în 1948 ca proiect cu sclavi, adică deţinuţii politici ai sistemului comunist, lucrările la Canalul Dunăre-Marea Neagră au fost sistate în 1953. În 1975, a fost reluat de Nicolae Ceauşescu, pentru a fi finalizat în 1984. După calculele de atunci, investiţia de două miliarde de dolari ar fi trebuit amortizată în 50 de ani, însă traficul naval actual pe canale ne arată cifra de trei milioane de euro, ceea ce înseamnă că investiţia va fi recuperată în mai multe sute de ani. De asemenea, ecluzele, echipamentele şi instalaţiile aferente s-au învechit, ACN  fiind nevoită, așa cum a punctat și Dan Georgescu, să demareze proiecte de modernizare, precum suma de 228 de milioane de euro, anunțată în mai 2015, pentru proiectul „Modernizare ecluze. Echipamente şi instalaţii”, finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Transport, Axa Prioritară 1, pentru modernizarea/reabilitarea echipamentelor de bază ale ecluzelor Cernavodă, Agigea şi Ovidiu, reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor auxiliare ce deservesc echipamentele de bază ale acestor ecluze, modernizarea instalaţiilor şi echipamentelor pentru siguranţa ecluzelor şi a navigaţiei.

Inginerul Chiriac Avădanei a murit în 2014, la vârsta de 87 de ani și a fost șeful echipei de proiectare a Canalului Dunăre-Marea Neagră. În 1973, Avădanei, atunci la Institutul de Proiectări Transporturi Auto, Navale şi Aeriene (IPTANA) din Bucureşti, a primit ordin să meargă la Neptun, unde avea să participe la o întâlnire cu însuşi tovarăşul Nicolae Ceauşescu. La această reuniune unde au fost prezenţi reprezentanţi din conducerea Partidului Comunist Român. Avădanei a primit sarcina să se ocupe de proiectarea Canalului Dunăre – Marea Neagră, care a beneficiat de personal tehnic, de execuţie, de 470 de ingineri, 240 de subingineri şi 700 de tehnicieni constructori și a cărui inaugurare a avut loc în 1984.

În ultimii ani Chiriac Avădanei lucra la un nou proiect de amploare: Canalul București – Dunăre, început în 1986, însă abandonat imediat după 1989. De atunci, proiectul a rămas doar la nivel de discurs politic și electoral. Primele mențiuni despre intenția de a se construi un canal între Dunăre și București datează din 1864, când un trimis al lui Alexandru Ioan Cuza la Paris comunica propunerea unui grup de capitaliști francezi de a canaliza Dâmbovița “de la București și chiar mai sus spre Oltenița” și de a înființa o companie de navigație. Primul proiect a fost inițiat în 1880 de inginerul Nicolae Cucu, care a realizat o schiță-proiect pentru o cale navigabilă București-Oltenița. Apoi, în 1929, Parlamentul României a adoptat o lege care prevedea construirea unui canal care să transforme Bucureștiul în port la Dunăre, însă economică din anii ’30 a dus din nou la abandonarea proiectului. Abandonat imediat după Revoluție, canalul a intrat, în mod oficial, în 1994, în conservare, pentru ca în noiembrie 2008 să fie trecut din administrarea Ministerului Mediului (Administrația Apele Române) în administrarea Ministerului Transporturilor (Administrația Canalelor Navigabile), cu scopul de a se relua lucrările de construcție, investiția fiind preconizată atunci la 500 de milioane de euro, care s-au transformat în 800 de milioane de euro, când România a depus proiectul de reluare a lucrărilor la Strategia Europeană pentru Regiunea Dunării, în 2012.

Canalul este proiectat să aibă o lungime de 73 km și o lățime de 80 m și adâncimea minimă a apei de 4,5 m. Printre beneficii, se pot aminti patru microhidrocentrale din nodurile hidrotehnice, amenajate pe lângă ecluze, putându-se ajunge la o producție de energie electrică de peste 50 MW. De asemenea, apa din canal ar putea fi și o sursă de irigații pentru circa 150.000 de hectare teren arabil și 11 localități, 6.000 de gospodării și circa 30.000 hectare terenuri agricole vor fi scoase de sub efectul inundațiilor.

În luna mai a.c., primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, anunța că intenționează să updateze vechiul studiu de fezabilitate început în perioada comunistă, iar comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a completat că este posibilă finanţarea cu bani europeni a studiului de fezabilitate pentru acest proiect, doar dacă solicitarea oficială este însoţită de o argumentaţie solidă.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*